sâmbătă, 14 martie 2015

Primul Război Mondial(1914-1918)-Istorie

                       Primul Război Mondial(1914-1918)
      1) Cauze:
            Primul război mondial a luat naştere din cauza disputelor dintre marile puteri europene. Pretextul sub care a pornit acest răzbel este asasinarea moştenitorului tronului Austro-Ungariei, Franz Ferdinand, la data de 28 iunie 1914, de către membrii unei organizaţii naţionaliste sârbe. Austro-Ungaria s-a folosit de acest prilej şi a înaintat un ultimatum Serbiei, însa deşi aceasta din urmă  l-a respectat, Imperiul Austro-Ungar i-a declarat război o lună mai târziu, la data de 28 iunie 1914. Înainte de pornirea celui de-al doilea război mondial, primul s-a numit simplu "Marele Război", iar cauzele sale adevărate îşi au locul cu mult timp in urmă.

      2) Formarea taberelor:
            Acest conflict a avut loc între două tabere şi anume Puterile Centrale şi Antanta. Din puterile centrale au făcut parte Germania, Austro-Ungaria, Imperiul Otoman şi Bulgaria, iar din cealaltă tabără -Antanta- au făcut parte Franţa, Imperiul Rus, Imperiul Britanic, Italia şi mai târziu Statele Unite ale Americii care vor avea un cuvânt greu de spus în ceea ce priveşte soarta războiului. Toţi participanţii la război au fost foarte înflăcaraţi şi credeau că va fi un război scurt şi că la sfaşitul lui se vor scufunda cu toţii in glorie.(1)

            3) Desfăşurarea conflictului:
            După ce Austro-Ungaria a declarat război Serbiei, în ajutorul acestei din urmă ţări a venit Rusia. Acest lucru a făcut ca Germania să intervină în conflict şi a declarat război Franţei şi Angliei. Între Germania şi Austro-Ungaria au fost nişte neînţelegeri privind organizarea armatelor, deoarece la începutul războiului Germania a promis Imperiului Austro-Ungar că-l va susţine în invazia lui asupra Serbiei, însa nimic nu era sigur. Generalii Imperiului Austro-Ungar au crezut că Germania îşi va concentra mare parte din trupe în lupta contra Rusiei, în aşa fel încât ei să poată fi liberi să ocupe Serbia, însă germanii aveau cu totul alte planuri. Ei planificaseră ca Austro-Ungaria să ţină piept Imperiului Rus pe frontul  de răsărit, ca Germania să poată lupta contra francezilor şi englezilor pe frontul de vest. Această situaţie neprevăzută a avut un impact destul de grav asupra Puterilor Centrale, întrucât Austro-Ungaria s-a văzut nevoită să-şi retragă un număr de trupe din sud, de pe frontul cu Serbia, pentru a le trimite în nord să ţina piept Rusiei. O bătălie importantă este cea de pe data de 12 august 1914, între armata Serbiei care înainta de la sud şi armata austriacă. Pe data de 19 august 1914 austriecii au suferit pierderi mari de oameni şi s-au retras peste cursul Dunarii, obligând astfel Germania să-şi menţină soldaţii pe două fronturi.
            Pe frontul de vest, Germania avea planificată o victorie rapidă asupra Franţei, astfel încât  să poată face transferul de trupe de pe frontul de vest pe cel de răsărit, unde ruşii înaintau  mai încet. Trupele germane nu au luat în considerare neutralitatea Belgiei şi au înaintat spre  nordul Franţei (2). Ajunşi la destinaţie, germanii au înfruntat trupele franceze şi engleze în  bătălia de pe râul Marna şi aşa a luat naştere frontul de vest, pe care însă armatele nu au mai fost în stare vreme de ani de zile să câştige teren, iar singurele încercări de spargere a frontului s-au terminat dezastruos cu sute de mii de morţi.
            Pe frontul de răsărit trupele austro-ungare şi cele germane ţineau piept trupelor ruseşti,  însă din cauza inamicului aflat la vest, Germania a fost nevoită să renunţe la planurile ei de a cuceri Franţa foarte repede, iar mobilizarea destul de rapidă a Rusiei a obligat generalii  germani să cheme o parte din soldaţii destinaţi frontului de vest cu scopul de a ţine piept  trupelor ruseşti care atacaseră Prusia Răsăriteană. Germania a obţinut o serie de victorii  cunoscute sub numele de Bătălia de la Tannenberg, între 17 august şi 2 septembrie 1914. Aceste întâmplări neprevăzute au încetinit acţiunea trupelor germane ce aveau de gând să cucereasca  Franţa.
            Un alt front a fost cel din Balcani, în care armata austro-ungară se bătea cu armata sârba,  însă aceştia din urmă au fost învinşi în anul 1915, după ce Bulgaria s-a alăturat Puterilor Centrale, la care mai târziu s-au alăturat şi turcii. În acelaşi an a luat naştere un nou front în sudul Europei, după intrarea în război a Italiei alături de Antanta. La Salonic s-au dus lupte grele între  Puterile Centrale si Antanta, întrucat Grecia a declarat război Germaniei, Austro-Ungariei,  Turciei si Bulgariei în anul 1917.
            Blocada navală a constituit o parte importantă a războiului. Ţările Antantei s-au folosit cu precădere de flota britanică şi a privat Germania de orice sprijin ce ar fi venit pe apă. În consecinţă germanii au declanşat un război cu noua armă şi anume submarinul care viza mai multe nave comerciale ce se îndreptau către ţările Antantei printre care şi nave aparţinând Statelor Unite ale Americii, ceea ce le-a făcut pe acestea să se implice în mod direct în război.
            După ieşirea din război a Rusiei - care a avut loc din cauza unei răscoale interne - Germania a avut posibilitatea să-şi concentreze tot potenţialul militar asupra frontului de vest, încercând să dea lovituri cât mai puternice înainte de sosirea americanilor. Imediat ce trupele Statelor Unite au pus piciorul pe teatrul de război european, avantajul era clar de partea Antantei. Germanii au fost scoşi din poziţiile pe care le ocupaseră înca de la începutul războiului, iar celelalte ţări care constituiau Puterile Centrale înregistrau înfrângeri după înfrângeri şi au fost nevoite să capituleze. Prima a fost Bulgaria la data de 29 septembrie, a două Turcia la 30 octombrie, a treia Austro-Ungaria la 3 noiembrie, iar în cele din urmă Germania care a încheiat un armistiţiu la data de 11 noiembrie 1918.

            4) Situaţia economică:
            Ţările participante la război aveau pregătite din timp un plan pentru un eventual conflict, în aşa fel încât toţi bărbaţii au fost înrolaţîn armată, iar femeile le-au luat locul în fabrici care produceau armament pentru război. Conflictul a fost purtat cu armate imense, aproximativ 70 de milioane de oameni reprezentând armatele celor aproximativ 30 de ţări angrenate în conflict. Bunurile de consum lipseau şi modul de viaţă al populaţiei civile a scăzut până a atins praguri de mizerie.(3)
           
            5) Citate:
            (1) - "Toţi eram extrem de entuziaşti. Drapelele fluturau peste tot. Oamenii le aruncau flori  soldaţilor sau le puneau în ţevile armelor. Soldaţii primeau ţigari si ciocolată. Mamele si  soţiile alergau pe lângă ei. Toţi  cântau Ne revedem în patrie! " (Relatare a unui martor  ocular din Germania).
            "Pentru toţi tinerii din întreaga lume, războiul înseamna aventură, datoria către  ţara, patriotism şi decoraţii, toate la un loc. Era grozav, pentru că puteai să pleci de lângă  familie. Îţi luai viaţa in propriile mâini la 18, 19 sau 20 de ani, ceea ce e grozav."  (Relatare a unui militar din armata britanică).
            "Eram convinşi  că armata franceză va face minuni, că va ajunge la Berlin în 48 de  ore, nu mai mult. Nu ne-am inchipuit că razboiul se va prelungi atat de mult şi  va fi atât de  violent." (Relatare a unui martor din Franţa).

            (2) - Ultimatumul german adresat Belgiei, 2 august 1914. "Guvernul german a primit ştiri conform cărora forţele franceze ar avea intenţia sămarşăluiască pe Meuse spre Givet şi Namur. Aceste ştiri nu lasă nici o îndoialăasupra intenţiei Franţei de a ataca Germania pe teritoriul belgian. Guvernul imperial german se teme că Belgia, în ciuda bunăvoinţei sale, nu va fi in măsura să respingă fără ajutor, cu suficien certitudine, un ma francez asupra Germaniei... Pentru a risipi orice neînţelegere, guvernul german decla ceea ce urmeaza: 1. Germania n-a avut în vedere nici un act de ostilitate împotriva Belgiei... 2. Germania se angajează... să evacueze teritoriul de îndată ce pacea este încheiată... 4. Dacă Belgia are o atitudine ostilă trupelor germane..., Germania va fi obligată să considere Belgia drept inamic."

            (3) "În Magdeburg, în Hanovra, au fost dezordini grave care s-au întinsşîn provincie unde au dăinuit două zile.
            In Germania speranţa unei recolte satisfăcătoare a cedat locul cele mai adanci desperări din cauza gerului, mai ales în provinciile orientale, ploilor torentiale etc. Recolta din 1916 în Germania amenintă să fie tot atât de proastă ca cea din 1915.
            Ziarele suedeze au publicat ca în Varşovia au fost dezordini grave din cauza foametei care bântuie în acest oraş. Mai multe prăvălii au fost jefuite de multimea înfometată şi pe care forţa armată nu o poate risipi. Autorităţile germane au operat numeroase arestări. [...] În Varşovia de-a lungul străzilor se văd copii îngenunchiaţi care cerşesc o bucătică de pâine. În toate străzile mamele se rog de toţi trecătorii spre a căpăta o mica pomană" ( Articole apărute în ziarul " Epoca", 17 iunie 1916).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu