Joc secund
de Ion Barbu
Din ceas, dedus adîncul acestei calme creste,
Intrată prin oglindă în mîntuit azur,
Tăind pe înecarea cirezilor agreste,
În grupurile apei, un joc secund, mai pur.
Nadir latent! Poetul ridică însumarea
De harfe resfirate ce-în zbor invers le pierzi
Și cîntec istovește: ascuns, cum numai marea,
Meduzele când plimbă sub clopotele verzi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu