Nicolae Dabija - De dragoste
Zarea se-norează.Cad de sus omături.
Dor îmi e de tine , chiar cînd ești alături.
Frunza se destramă.Ceruri cad în ape.
Dor îmi e de tine , chiar cînd ești aproape.
Iar afara plouă, ceruri viscolesc-
Să nu mă mai satur să te tot privesc.
Draga mea, iubito, floare-ngîndurată-
A mea întotdeauna , și-a mea niciodată.
Oare și atuncea , după ce-o să mor,
Tot așa de tine o să-mi fie dor?!
Dor îmi e de tine , chiar cînd ești alături.
Frunza se destramă.Ceruri cad în ape.
Dor îmi e de tine , chiar cînd ești aproape.
Iar afara plouă, ceruri viscolesc-
Să nu mă mai satur să te tot privesc.
Draga mea, iubito, floare-ngîndurată-
A mea întotdeauna , și-a mea niciodată.
Oare și atuncea , după ce-o să mor,
Tot așa de tine o să-mi fie dor?!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu