La un scoc de moară printre verzi arini;
Zilele de vară, razele de soare,
Nopțile senine, stelele și luna
Pentru totdeauna
Vremea care curge n-am putut s-o țin.
Am închis în palmă pui de rîndunele,
Le-am simțit bătaia inimii în chin;
Am oprit în brațe dragostele mele…
Pasăre de-o toamnă, dragoste cu jele,
Le-am cules ca frunza moartă cînd dă bruma
Pentru totdeauna
Vremea care zboară n-am putut s-o țin.
Am păstrat în suflet gînduri, vorbe, glume,
Zîmbetul ce iartă, plînsetul hain;
Am păstrat în minte fete fără nume
Întîlnite-n cale și pierdute-n lume,
Le-am în mine una cîte una
Pentru totdeauna
Vremea, vremea însa, n-am putut s-o țin.
