joi, 27 noiembrie 2014

Sistemul endocrin-Biologie

  Sistemul endocrin este compus din mai multe glande, unele dintre ele fiind controlate de catre hipofiza, la randul ei o glanda endocrina, si de catre hipotalamus, altele avand un mod de functionare mai autonom. Primele sunt glanda tiroida, glandele corticosuprarenale si gonadele (ovare si testicule) ale caror secretii depind strans de hormonii hipofizari, la randul lor aflati sub controlul hipotalamusului. Celelalte glande endocrine sunt glandele paratiroide, glandele medulosuprarenale si pancreasul endocrin. Sistemul endocrin are in organism o functie de reglare a metabolismului, a cresterii si a functiei sexuale. El are o particularitate si anume autoreglarea: nivelul de secretie al fiecarui hormon este reglat, pe de o parte, de catre cel al substantei a carei concentratie sangvina o regleaza (concentratia de glucoza pentru insulina, de exemplu), pe de alta parte, multumita unui retrocontrol al secretiei hormonilor hipotalamohipofiziari corespunzatori (astfel, excesul de hormoni tiroidieni din sange franeaza secretia de tireostimulina hipofizara, care, la randul ei, o franeaza pe cea a tireoliberinei hipotalamice).

   Glande ale sistemului endocrin- Hipofiza (mica glanda endocrina situata la baza creierului) este continuta in saua turceasca. Ea este constituita din doua parti: antehipofiza in fata, care secreta hormoni antehipofizari (corticotrofina, tireostimulina, cele doua gonadotrofine, prolactina, somatotrofina); posthipofiza in spate, care stocheaza hormonul antidiuretic si ocitocina. Hipofiza este controlata de catre hipotalamus, structura a sistemului nervos central. Hipotalamusul asigura acest control secretand factorii stimulant si inhibant al secretiilor hipofizare. Acestia sunt corticoliberina sau CRF, corticotrophin releasing factor, factor de eliberare a corticotrofinei D, care actioneaza asupra secretiei de corticotrofina; tireoliberina sau TRH, thyrotrophin releasing hormone, hormon de eliberare a tireostimulinei D, care actioneaza asupra secretiei de tireostimulina; gonadoliberina numita si Gn-RH, gonadotrophin releasing hormone- hormon de eliberare a gonadotrofinelor sau LH-RH, luteinizing releasing hormone - hormon de eliberare a hormonului luteinizant, care actioneaza asupra secretiei de gonadotrofine; somatocrinina (sau GH-RH, growth hormone releasing inhihiting hormone- hormon care inhiba eliberarea somathormonuluil), care actioneaza asupra secretiei de somathormon (hormonul de crestere). In sfarsit, dopamina, partial secretata de hipotalamus, controleaza secretia de prolactina. Secretia hormonilor hipotalamici (cu exceptia dopaminei) este supusa unui fenomen de retrocontrol exercitat de catre hormonii hipofizari corespunzatori. 
- Glanda tiroida, situata pe fata anterioara a gatului, in fata traheei, este stimulata de tireostimulina hipofizara. Ea produce hormoni tiroidieni: tiroxina (T4) si triiodotironina (T3), precum si calcitonina.
- Glandele corticosuprarenale, portiunea superficiala a suprarenalelor, situate la polii superiori ai celor doi rinichi, sunt stimulate de corticotrofina hipofizara. Ele asigura sinteza hormonilor glucocorticosteroizi (intre care principalul este cortizolul) si mineralcorticosteroizi (in principal, aldosteronul). 
- Glandele medulosuprarenale, portiunea centrala a suprarenalelor, secreta catecolamine (adrenalina, noradreinalina), plecand de la precursorul lor dopamina. 
- Glandele paratiroide, situate pe fata posterioara a tiroidei, secreta parathormonul.
- Gonadele (ovare, testicule) sunt stimulate de catre gonadotrofinele hipofizare. Ele asigura secretia hormonilor sexuali feminini (estrogeni) si masculini (testosteron) si deci ovulatia si ciclul menstrual la femeie si spermatogeneza la barbat.
- Pancreasul endocrin este format din aglomerari de celule endocrine alfa si beta, grupate in insule in cuprinsul pancreasului. Celulele beta secreta insulina; celulele alfa, glucagonul.



   Hormoni ai sistemului endocrin 
- Catecalaminele (adrenalina, noradrenalina, dopamina), secretate de glandele medulosuprarenale, provoaca constrictia peretilor vaselor (efect vasoconstrictor) si au un efect stimulant asupra muschiului cardiac. Ele actioneaza in mai mica masura asupra multor alti muschi: bronsic, intestinal, vezical, uterin etc. Unele dintre actiunile lor sunt favorizate de corticosteroizi si de hormonii tiroidieni. 
- Corticotrofina, ori hormonul corticotrop (ACTH, adrenocorticotrofina), secretata de catre antehipofiza, stimuleaza glandele corticosuprarenale. Nivelul acestui hormon in sange variaza in functie de ora, de stres si de nivelul sangvin al cortizolului. 
- Gonadotrofinele - hormonul foliculostimulant, ori FSH si hormonul luteinizant, ori LH luteinizing hormone, secretat de catre antehipofiza, asigura functionarea gonadelor- ovare si testicule. La femeie, nivelul lor sangvin variaza in cursul ciclului menstrual.
- Hormonul antidiuretic - ori vasopresina, secretat de catre hipotalamus si stocat in posthipofiza, are un mod de secretie si de control total diferit si autonom. El regleaza concentrarea urinei in rinichi. 
- Hormonii glucocorticosteroizi (cortizol) si mineralcorticosteroizi formeaza corticosteroizii. Acestia au un rol important asupra tonusului vascular si diferitelor metabolisme glucidice, proteice si lipidice. Aceste doua tipuri de hormoni se afla sub controlul corticotrofinei hipofizare. Mineralocorticosteroizii, care permit retentia sodiului de catre rinichi, se afla, de asemenea, sub controlul sistemului renina-angiotensina (enzime renale). Secretia de glucocorticosteroizi este crescuta de catre stres, febra, in caz de infectie sau de un traumatism ori prin luarea unei pilule estroprogestative.
- Hormonii tiroidieni (tiroxina, ori T4, si trioidotironina ori T3), secretati de catre glanda tiroida, stimuleaza consumul de oxigen si muschiul cardiac, participa la metabolismul glucidic si lipidic si sunt indispensabili cresterii si dezvoltarii organismului. Ei au influenta asupra catecolaminelor. Nivelul lor din sange este anormal de ridicat in caz de hipertiroidie, anormal de scazut in hipotiroidie. 
- Glucagonul si insulina, secretati respectiv de catre celulele alfa si beta ale pancreasului endocrin, actioneaza impreuna cu cortizolul suprarenalian, hormonul de crestere hipofizar si cateeolaminele - secretate de catre glandele medulosuprarenale - pentru asigurarea intr-o maniera foarte precisa a reglarii glicemiei (nivelul sangvin de glucoza). Insulina este un hormon hipoglicemiant (ea scade nivelul sangvin de glucoza), in timp ce glucagonul are o actiune hiperglicemianta (el creste acest nivel). 
- Ocitocina, sintetizata de catre hipotalamus si stocata de catre posthipofiza stimuleaza contractiile uterului femeii gravide la termenul nasterii si favorizeza alaptarea. 
- Estrogenii si testosteronul sunt secretati, primii mai ales de catre ovare, al doilea, in principal, de catre testicule. Estrogenii actioneaza asupra cailor genitale (lubrificarea vaginala, ingrosarea mucoasei uterine) si asupra aparitiei caracterelor sexuale feminine la pubertate. Testosteronul, principalul androgen, actioneaza asupra caracterelor sexuale masculine (pilozitate, musculatura, asprirea vocii) si stimuleaza sinteza proteinelor. El poate sa se gaseasca in exces la femeie in cursul afectiunilor de ovare sau ale glandelor suprarenale (tumora, chist). 
- Parathormonul, secretat de catre glandele paratiroide, are o actiune asupra oaselor si asupra rinichilor si concureaza astfel, impreuna cu vitamina D, la controlul foarte precis al nivelului sangvin al calciului. Propriul sau nivel plasmatic este marit in caz de hiperparatiroidie si de hipocalcemie. 
- Prolactina, secretata de catre antehipofiza, are un rol in producerea de cazeina a laptelui in timpul lactatiei. Nivelul sau sangvin creste in caz de sarcina, in cursul diferitelor afectiuni (insuficienta renala, hipotiroidie etc.) sau sub efectul unor medicamente. 
- Somatotrofina, ori hormonul de crestere (GH, growth hormone) secretat de catre antehipofiza, asigura cresterea osoasa prin intermediul factorilor de crestere. Nivelul sau sangvin, variabil, creste sub efectul stresului si in timpul somnului; el este mai scazut decat cel normal in caz de insuficienta hipofizara, mai ridicat in caz de acromegalie.
- Tireostimulina, ori hormonul tireotrop (TSH, thyroid stimulating hormone - hormon stimulant al tiroidei), secretata de catre antehipofiza, are drept rol stimularea cresterii si secretiei hormonale tiroidiene. Nivelul sau sangvin scade in caz de hipertiroidie si creste in anumite forme de hipotiroidie.


  Examenele sistemului endocrin - Acestea sunt de doua tipuri: dozarile biologice de hormoni si examenele morfologice ale glandelor. 
- Explorarea biologica permite sa se puna in evidenta o anomalie a secretiei hormonale. Se pot doza chiar hormonii (in sange, in urina si, uneori, in saliva) si/sau elementul pe care hormonii il controleaza (de exemplu, glicemia sau calcemia). Dupa hormonul studiat, interpretarea rezultatelor trebuie sa tina cont de diferiti factori (ora de prelevare, nivelul unui alt hormon, tratamentul in curs etc.). 
- Explorarea morfologica serveste la vizualizarea insasi a glandei si face apel la tehnicile de ecografie, de scaner, de imagerie prin rezonanta magnetica (I.R.M.) si uneori prin scintigrafie.

  Patologia sistemului endocrin - Ea acopera disfunctiile hormonale si/sau anomaliile morfologice ale glandelor, aceste doua fenomene nefiind intotdeauna asociate.
disfunctiile de secretie hormonala sunt insuficientele sau excesele de secretie. Primele afecteaza una sau mai multe glande, iar cauzele lor sunt diverse (necroza hemoragica, ablatie chirurgicala, deficit enzimatic congenital, anomalie genetica): hipopituitarism, nanism, de origine hipofizara, diabet insipid, insuficienta suprarenaliana, hipotiroidie, hipogonadism, hipoparatiroidie, diabet insulinodependent. Excesele de secretie hormonale sunt provocate de cele mai multe ori de un adenom (tumora benigna) care este secretant ori, mai rar, de o hiperplazie (dezvoltarea tesutului glandei) difuza; este vorba de o hiperprolactinemie, de agromegalie sau de gigantism, de hipercorticism, de hiperaldosteronism, de hipertiroidie, de hiperparatiroidie. Tratamentul insuficientelor endocriniene se numeste substitutiv, aducand zilnic hormonul care lipseste sau o substanta analoaga care are aceleasi efecte. De cele mai multe ori, el trebuie sa fie urmat toata viata. Hipersecretiile hormonale pot fi corectate prin luarea de medicamente care inhiba sinteza hormonala (de exemplu, antitiroidienele de sinteza), prin ablatia chirurgicala in totalitate sau partiala a unei glande sau inca prin distrugerea sa cu izotopi radioactivi (radioterapie externa in caz de boala hipofizara, absorbtia de iod 131 in caz de atingere tiroidiana). 
- Anomaliile de morfologie ale glandelor cuprind hiperplazia (cresterea in volum a glandei, din care face parte gusa) si tumorile, benigne sau maligne (chist, nodul, adenom, feocromocitom). Tratamentul lor este fie chirurgical, fie medicamentos. 








Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu