Omul si mediul sunt entităţi inseparabile, existenţa omului fiind dependenţa de mediu, iar factorii de mediu (aerul, apa, solul) se pot modifica, în urma folosirii lor de către om.Astfel apare poluarea, aspect implicit al vieţii, în desfăşurarea careia unele produse, rezultate din procesele fiziologice si din activitatea omului si a animalelor, devin reziduuri care pot sa incomodeze bunul trai în funcţie de natura si cantitatea lor. Se poate spune ca poluarea a însoţit omul încă de la apariţia lui pe Terra.
În ultimele decenii, procesul de degradare a factorilor de mediu de pe întinsul planetei noastre a avut o evoluție din ce în ce mai ingrijorătoare, cantitatea de poluanți atingînd cifre ce depăşesc orice imaginație. Înlăturarea poluării este o problema de corectare a erorilor care o provoacă. Decizia de combatere trebuie sa existe chiar din momentul în care răul este denunţat ca atare, iar mijloacele tehnico-stiințifice actuale pot rezolva, problemele de poluare.Poluarea mediului înconjurător, care si-a întins ameninţarea asupra întregii planete, a ajuns în punctul în care ataca dezlănţuit omul si spaţiul sau de existenţa. Trecînd peste limitele capacităţii proprii de apărare a naturii, de regenerare si de echilibrare, toţi agenţii poluanti noi se raspîndesc rapid în aer, în apa sau în sol, generînd, dezvoltînd si propagînd unul dintre cele mai grave pericole pe care le-a întîmpinat civilizaţia modernă.
În ultimele decenii, procesul de degradare a factorilor de mediu de pe întinsul planetei noastre a avut o evoluție din ce în ce mai ingrijorătoare, cantitatea de poluanți atingînd cifre ce depăşesc orice imaginație. Înlăturarea poluării este o problema de corectare a erorilor care o provoacă. Decizia de combatere trebuie sa existe chiar din momentul în care răul este denunţat ca atare, iar mijloacele tehnico-stiințifice actuale pot rezolva, problemele de poluare.Poluarea mediului înconjurător, care si-a întins ameninţarea asupra întregii planete, a ajuns în punctul în care ataca dezlănţuit omul si spaţiul sau de existenţa. Trecînd peste limitele capacităţii proprii de apărare a naturii, de regenerare si de echilibrare, toţi agenţii poluanti noi se raspîndesc rapid în aer, în apa sau în sol, generînd, dezvoltînd si propagînd unul dintre cele mai grave pericole pe care le-a întîmpinat civilizaţia modernă.
Aerul este purtătorul multor agenţi poluanti pe care îi împrăştie cu repeciziune pe întreaga suprafaţă a Pămîntului. Astfel, praful împiedică vederea, îngreunează respiraţia si constituie duşmanul numărul unu al curăţeniei domestice. Multe vestigii au fost distruse de avalanșele de praf aduse de vînt. Studiile arată ca, în fiecare an, atmosfera poarta peste 30 milioane de tone de praf.
Spălarea rezidurilor depozitate pe sol datorită precipitațiilor drept în rîuri. Mari cantităţi de reziduri fecaloid-menajere din orașele canalizate se revarsă în apele curgătoare. Detergenții sintetici, insecticidele alterează calitatea apei, afectînd, pînă la urmă, și fauna acvatică. Substanțele chimice nocive se pot înfiltra în sol, ajungînd pana la pînza de apă subterană. Poluarea apei mărilor si oceanelor se face prin varsarea pacurei de pe nave maritime (1l de petrol compromite 2 ml. de apa).
Motoare Termice
Motoarele termice sînt dispozitive care transformă căldura primită în lucru mecanic (motoare termice) ,fie lucrul mecanic în caldura (mașini frigorifice).
Un motor termic lucrează pe baza unui ciclu termodinamic realizat cu ajutorul unui fluid.
Întrucît, conform principiul al doilea al termodinamici, entropia unui sistem nu poate decît să crească, doar o parte a căldurii preluate de la sursa de căldură (numită și sursa caldă) este transformată în lucru mecanic. Restul de căldură este transferat unui sistem cu temperatura mai mică, numit sursă rece.
Un motor termic lucrează pe baza unui ciclu termodinamic realizat cu ajutorul unui fluid.
Întrucît, conform principiul al doilea al termodinamici, entropia unui sistem nu poate decît să crească, doar o parte a căldurii preluate de la sursa de căldură (numită și sursa caldă) este transformată în lucru mecanic. Restul de căldură este transferat unui sistem cu temperatura mai mică, numit sursă rece.
Tipuri de motoare termice
Motor cu ardere externă , la care sursa de căldură este externă fluidului ce suferă ciclul termodinamic:
- motorul cu aburi
- turbina cu abur
- motor Stirling
Motor cu ardere internă, la care sursa de căldură este un proces de combustie suferit chiar de fluidul supus ciclului termodinamic:
Motorul cu aburi
Motorul cu abur este un motor termic cu ardere externă, care transformă energia termică a aburului în lucru mecanic. Aburul sub presiune este produs într-un generator de abur prin fierbere și se destinde într-un agregat cu cilindri, în care expansiunea aburului produce lucru mecanic prin deplasarea liniară a unui piston, mișcare care de cele mai multe ori este transformată în mișcare de rotație cu ajutorul unui mecanism bielă-manivelă. Căldura necesară producerii aburului se obține din arderea unui combustibil sau prin fisiune nucleară.
Motoarele cu abur au dominat industria și mijloacele de transport din timpul Revoluției industriale până în prima parte a secolului al XX-lea, fiind utilizate la acționarea locomotivelor, vapoarelor, pompelor, generatoarelor electrice, mașinilor din fabrici, utilajelor pentru construcții (excavatoare) și a altor utilaje. A fost înlocuit în majoritatea acestor aplicații de motorul cu ardere internă și de cel electric.
Turbina cu abur
Turbina cu abur este o mașină termică rotativă motoare, care transformă entalpia aburului în energie mecanică disponibilă la cupla turbinei. Transformarea se face cu ajutorul unor palete montate pe un rotor cu care se rotesc solidar.
În prezent, turbinele cu abur înlocuiesc complet motoarele cu abur datorită randamentului termic superior și unui raport putere/greutate mai bun. De asemenea, mișcarea de rotație a turbinelor se obține fără un mecanism cu părți în translație, de genul mecanismului bielă-manivelă, fiind optimă pentru acționarea generatoarelor electrice — cca. 86 % din puterea electrică produsă în lume este generată cu ajutorul turbinelor cu abur.
Ca rezultat al progreselor din industrie, agricultura si tehnologie , se creeaza cantitati tot mai mari de noi deșeuri solide, Deșeurile menajere si apele reziduale poluează mediul și în unele locuri nivelele de poluare sunt periculos de ridicate. Intr-un mediu ecologic echilibrat, deseurile putrezesc producînd materiale noi, utile: frunzele căzute creează un îngrășămînt natural care îmbogățeste solul: excrementele animalelor sunt descompuse de insecte si organisme mai mici, eliminand din nou în aer si în sol elemente importante. Un asemenea mediu, în care prosperă multe forme de viată, ar trebui sa fie un model pentru viata modernă. Dacă vrem să trăim într-o lume sănătoasă, trebuie să minimalizăm efectele reziduurilor produse de societate.
Pamîntul este casa noastră. Dacă noi nu o vom proteja,nu va mai fi timp și viața nu va mai exista. Omul si societatea umană fac parte integrantă din biosferă și depind strîns de resursele ei.Proctecția biosferei este de o importanță capitală pentru umanitate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu