Tovarăș Institut!

      Tovarăș Institut!
Îți scriu din satul nostru,de departe,
Îți mulțumesc și pentru fiu 

Că l-ai făcut să-nvețe carte,
Iar buchiile dacă-s mari
Și mai ales cu roșu scrise,
Eu le citesc fără ochelari
Și înțeleg ușor cuprinsul.
Un lucru aș vrea să-ți spun acum
Te-aș supăra cu rugămintea,
Dar să încep mii oarecum
Și chiar nici nu m-ajunge mintea.
Eu n-am scrisoare de la fiu
Deacum un an și jumătate
Și nici adresa nu i-o știu
Ca să-l întreb de sănătate.
De-atîtea ori am plîns,
Și plîng de cîte ori vin seara,acasă.
Cînd lămpile din sat se sting

Îi i-au portretul de pe masă
Și lung în ochii lui mă uit,
Cu dînșii stau la sfat întruna
Și cînd adorm,parcă-i aud
Cum îmi doresc ei ,,Noapte bună''.
Mă ierți,Tovarăș Institute,
Că-ți spun durerea mea de mamă,
Ai poate multe de făcut
Și nu le i-ai pe toate-n seamă,
Dar dorul strașnic m-a răzbit,
Se frînge inima în mine,
Or unde-i fiul meu iubit,
Eu l-am trimis din sat la tine?!
Cu atîtea fete și băieți
L-ai îndreptat pe drum de soare
Și cît era să-l mai înveți
Să-i scrie mamei o scrisoare?!